Blog

Standardul de management al riscului ISO 31000 există de ceva vreme, dar abia recent a căpătat amploare în lumea afacerilor.Capacitatea de a utiliza datele actuale pentru a prezice riscurile viitoare poate fi un câștig imens pentru orice organizație.Deși este aproape imposibil să eviți tot ce urmează, este un fapt că, adesea, atunci când managementul riscului este implementat corect, poate aduce oportunități în loc de probleme într-o întreprindere.Sperăm că acest articol vă va ajuta să înțelegeți ce este managementul riscului ISO 31000 și de ce este important pentru succesul companiei dumneavoastră – și vă va oferi o mai bună înțelegere a beneficiilor sale potențiale.Dar înainte de a trece la beneficii, să vorbim rapid despre ISO 31000 în sine:<h3>Ce este ISO 31000?</h3><figure id="figure-g3s5sg5eicmhizf5kv"><img id="g3s5sg5eicmhizf5kv" src="https://cdn.durable.co/blocks/15r8hnZvKFlKS8GoqSUTCrOcjJmwCqeBbuw7Zmp3wZnqyunQmDRVhx7JqBs3yvrU.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: 90% 55%;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="90%" data-positiony="55%" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/15r8hnZvKFlKS8GoqSUTCrOcjJmwCqeBbuw7Zmp3wZnqyunQmDRVhx7JqBs3yvrU.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: 90% 55%;"></figure>ISO 31000 este un standard de management al riscului care specifică principiile managementului riscului și oferă un cadru pentru implementarea acestor principii.Altfel spus, ISO 31000 este un cadru de management al riscului care poate fi utilizat de orice organizație, indiferent de dimensiune. Vă ajută să identificați și să gestionați riscurile.Acesta definește o serie de funcții, metode și procese generice necesare unei organizații pentru a gestiona eficient riscurile. Acestea includ:<ul><li>Identificarea riscurilor</li><li>Aplicarea controalelor adecvate</li><li>Monitorizarea eficacității controalelor</li></ul>Pe lângă utilizarea sa ca standard-cadru, certificarea ISO 31000 oferă și îndrumări despre cum pot fi folosite cele mai bune practici de către organizații fără a-l fi adoptat printr-un plan de implementare specific sau printr-un proces de certificare propriu.Standardul ISO 31000 a fost elaborat de Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO), un organism internațional de standardizare cu sediul în Geneva, Elveția.ISO este formată din peste 160 de organizații membre, reprezentând aproape 100 de țări din întreaga lume, care sunt implicate în toate aspectele standardizării.Acestea elaborează specificații tehnice, publică standarde și ghiduri internaționale, promovează bunele practici în întreaga lor bază de membri prin diverse activități, cum ar fi conferințe și ateliere pe teme relevante (inclusiv cele legate de managementul riscului), publică buletine informative/periodice etc., colectează informații de la companiile membre pentru a contribui la îmbunătățirea practicilor actuale, în loc să introducă altele noi de fiecare dată când cineva dorește să scrie ceva undeva – sau pur și simplu să obțină ajutor de la altcineva care știe deja ceva despre asta!<h3>Principii de Management al Riscului ISO 31000</h3><figure id="figure-2pgkp8168pmhizhpk7"><img id="2pgkp8168pmhizhpk7" src="https://cdn.durable.co/blocks/1828uhcuEaRp6j3pTtirUupOebBE4XUb5Nqab02MGlR2mA3E7zOYBjeQaWcPK06H.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/1828uhcuEaRp6j3pTtirUupOebBE4XUb5Nqab02MGlR2mA3E7zOYBjeQaWcPK06H.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>Principiile de management al riscului ISO 31000 reprezintă fundamentul ISO 31000. Un proces de management al riscului ar trebui să fie:<ul><li>Informat de o înțelegere a organizației și a mediului său, a obiectivelor, funcțiilor și proceselor sale;</li><li>Desfășurat în cadrul guvernanței generale, controlului, culturii și proceselor de management ale organizației;</li><li>Integrat cu alte procese organizaționale;</li><li>Flexibil, adaptabil și scalabil;</li><li>Capabil de îmbunătățire continuă și de încorporare a lecțiilor învățate;</li><li>Sistematic, structurat și coerent;</li><li>Transparent și incluziv;</li><li>Continuu și actualizat;</li><li>Adaptat nevoilor specifice ale organizației.</li></ul>ISO 31000 este un cadru pentru managementul riscului care oferă o structură pentru gestionarea riscurilor în întreaga organizație.Iată principiile managementului riscului ISO 31000:<ul><li>Integrat: Organizația ar trebui să-și definească și să-și comunice apetitul pentru risc.</li><li>Structurat și cuprinzător: Organizația ar trebui să stabilească o politică de management al riscului.</li><li>Personalizat: Organizația ar trebui să atribuie responsabilitatea pentru managementul riscului.</li><li>Incluziv: Organizația ar trebui să stabilească un proces de management al riscului.</li><li>Dinamic: Organizația ar trebui să identifice, să evalueze și să prioritizeze riscurile.</li><li>Cele mai bune informații disponibile: Organizația ar trebui să selecteze opțiunile de tratare a riscurilor.</li><li>Factori umani și culturali: Organizația ar trebui să implementeze, să monitorizeze și să revizuiască activitățile de management al riscului.</li><li>Îmbunătățire continuă: Organizația ar trebui să revizuiască și să actualizeze periodic politica, procesele și activitățile sale de management al riscului.</li></ul>Aceste principii ISO 31000 servesc drept fundament pentru managementul riscului și sunt luate în considerare la dezvoltarea procedurilor în toate domeniile unei organizații, în conformitate cu standardul ISO 31000. Sistemul de management al riscului ISO 31000 ar fi lipsit de fundament fără baza oferită de aceste concepte definite. Atunci când o companie gestionează riscurile respectând cele opt principii, va înregistra rezultate consecvente și fiabile.<h3>Care sunt beneficiile ISO 31000?</h3><figure id="figure-ypf08v27jmhizgk00"><img id="ypf08v27jmhizgk00" src="https://cdn.durable.co/blocks/1eY8R4PVpvLD6VAI0c1QqWuKQZIuvrBr4a39uH0WyX9xZbLZcDNJdA9ssYxjJhLc.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/1eY8R4PVpvLD6VAI0c1QqWuKQZIuvrBr4a39uH0WyX9xZbLZcDNJdA9ssYxjJhLc.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>Acum că aveți o înțelegere destul de bună a conceptului și a modului în care funcționează, să vorbim despre cum vă poate ajuta să evaluați riscurile și chiar să identificați oportunități.Organizațiile pot beneficia de implementarea ISO 31000, deoarece acest standard le ajută să-și identifice și să-și gestioneze riscurile mai eficient.Principalele beneficii ale implementării acestui standard sunt:<ul><li>Oferă o structură pentru gestionarea riscurilor în toate domeniile unei organizații, cum ar fi finanțe, producție sau resurse umane. Acest lucru asigură că toate departamentele au acces la informații despre modul în care contribuie la performanța generală a afacerii și la profitabilitate.</li><li>ISO 31000 poate ajuta organizațiile să identifice, să evalueze și să gestioneze riscurile, să comunice informațiile despre riscuri, să ia decizii informate privind riscurile și să îmbunătățească continuu procesele de management al riscului.</li><li>Standardul ajută organizațiile să înțeleagă ce tipuri de riscuri există în modelul lor de afaceri, astfel încât să poată prioritiza care dintre ele trebuie abordate mai întâi – și să prevină complet apariția altora în proiecte sau operațiuni viitoare, dacă este necesar!</li></ul>Prin implementarea ISO 31000, organizațiile pot, de asemenea: Crește eficiența și eficacitatea, reduce costurile, îmbunătăți procesul decizional, spori reputația și imaginea de brand și îmbunătăți încrederea părților interesate.Standardul ISO 31000 poate ajuta orice organizație să implementeze un cadru structurat de management al riscului:<ul><li>Oferă un set de principii și procese pentru a vă ajuta să gestionați riscurile mai eficient.</li><li>Standardul ISO 31000 nu este doar un set de ghiduri, ci și un cadru complet de management al riscului care vă va ajuta să înțelegeți importanța gestionării riscurilor în organizația dumneavoastră.</li><li>Implementarea unui cadru conform ISO 31000 va permite organizației dumneavoastră să fie mai eficientă și mai eficace în ansamblu și, de asemenea, vă va oferi liniștea de a ști că fiecare aspect este acoperit de acest standard.</li></ul><h3>Concluzie</h3><figure id="figure-ovhbboyk0rmhizjg6q"><img id="ovhbboyk0rmhizjg6q" src="https://cdn.durable.co/blocks/31IqPI1hRLDAjA63wkvj9KNQcIytBIOAMK6sLuM7NPhk14NldkoMPSV5HtMQeP0d.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/31IqPI1hRLDAjA63wkvj9KNQcIytBIOAMK6sLuM7NPhk14NldkoMPSV5HtMQeP0d.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>Deținând o certificare de Manager de Risc ISO 31000, puteți deveni un atu valoros pentru organizația dumneavoastră, deoarece veți putea identifica riscurile potențiale care ar putea periclita atingerea obiectivelor cruciale și veți înțelege riscurile esențiale care trebuie asumate pentru a atinge obiectivele principale înainte ca acestea să afecteze afacerea, menținând în același timp controlul eficient asupra tuturor celorlalte riscuri.Și, în cele din urmă, ISO 31000 este un cadru pentru gestionarea riscurilor în toate aspectele afacerii dumneavoastră. Vă poate ajuta să identificați și să atenuați riscurile, să le evaluați impactul și să le răspundeți într-o manieră agilă.

ISO 31000 Managementul Riscului: Beneficii pentru Compania Dumneavoastră

<h3>Introducere</h3><figure id="figure-9iyvcv6fyemhj53086"><img id="9iyvcv6fyemhj53086" src="https://cdn.durable.co/blocks/3aXAGbs5fLthWMIKvwICmqO0AAU9lK2nvkKn7rrtOgEcGSqUDy313SLM18FBUAgG.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/3aXAGbs5fLthWMIKvwICmqO0AAU9lK2nvkKn7rrtOgEcGSqUDy313SLM18FBUAgG.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>În era digitală actuală, afacerile se confruntă cu o gamă largă de riscuri, de la dezastre naturale precum inundații sau cutremure, până la amenințări cibernetice, întreruperi ale lanțului de aprovizionare sau crize economice. Aceste evenimente pot perturba operațiunile unei companii, ducând la pierderi financiare semnificative, deteriorarea reputației și, în cazuri extreme, chiar la faliment. Aici intervine conceptul de continuitate a afacerii (Business Continuity), care reprezintă capacitatea unei organizații de a menține funcțiile esențiale în timpul și după un incident major. Un element cheie al acestui concept este planul de recuperare după dezastre (Disaster Recovery Plan – DRP), care asigură restaurarea rapidă a sistemelor și datelor critice.Standardul internațional ISO 22301 oferă un cadru structurat pentru implementarea unui sistem de management al continuității afacerii (Business Continuity Management System – BCMS). Adoptat de mii de organizații la nivel global, acest standard subliniază importanța pregătirii proactive pentru a minimiza impactul dezastrelor. În acest articol, vom explora de ce este esențială asigurarea continuității afacerii prin astfel de planuri, în conformitate cu ISO 22301, și beneficiile pe care le aduc companiilor.<h3>Ce Este ISO 22301 și Rolul Său în Continuitatea Afacerii</h3><figure id="figure-j8cha3vg1rmhj54ag7"><img id="j8cha3vg1rmhj54ag7" src="https://cdn.durable.co/blocks/39OLLZrUP1vmQiKExkiO8xK3ekxNe0SiYmHD2I2myT3jyuT0aEW1WyoIacIoFJH7.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/39OLLZrUP1vmQiKExkiO8xK3ekxNe0SiYmHD2I2myT3jyuT0aEW1WyoIacIoFJH7.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>ISO 22301, publicat de Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO), este primul standard internațional dedicat managementului continuității afacerii. Acesta stabilește cerințe pentru planificarea, implementarea, operarea, monitorizarea și îmbunătățirea continuă a unui BCMS. Standardul se bazează pe ciclul PDCA (Plan-Do-Check-Act), care asigură o abordare sistematică și adaptabilă la riscuri.Un aspect central al ISO 22301 este integrarea planurilor de recuperare după dezastre. Aceste planuri nu se limitează doar la restaurarea infrastructurii IT, ci acoperă toate aspectele operaționale, inclusiv resurse umane, procese și furnizori. Conform standardului, organizațiile trebuie să efectueze o analiză a impactului asupra afacerii (Business Impact Analysis – BIA) pentru a identifica funcțiile critice și timpul maxim acceptabil de întrerupere (Maximum Tolerable Period of Disruption – MTPD). Pe baza acestor date, se dezvoltă strategii de recuperare care să asigure continuitatea operațiunilor.De exemplu, în cazul unui atac cibernetic, un plan DRP conform ISO 22301 ar include pași pentru backup-uri regulate, testarea restaurării datelor și protocoale de răspuns rapid, minimizând downtime-ul și pierderile.<h3>Importanța Planurilor de Recuperare după Dezastre</h3><figure id="figure-24bpz4x478vmhj55gi2"><img id="24bpz4x478vmhj55gi2" src="https://cdn.durable.co/blocks/34f09eCdgtbOn1yHB1hdP5XxFVZdI2jThJc7BvcM0aQtfqHoNxsB2CRqSPPtCGKO.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/34f09eCdgtbOn1yHB1hdP5XxFVZdI2jThJc7BvcM0aQtfqHoNxsB2CRqSPPtCGKO.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>Planurile de recuperare după dezastre sunt esențiale pentru supraviețuirea pe termen lung a oricărei afaceri. Potrivit unui studiu al Gartner, costul mediu al unei ore de downtime pentru o companie mare poate depăși 300.000 de dolari. În absența unui plan solid, organizațiile riscă nu doar pierderi financiare, ci și pierderea încrederii clienților și a partenerilor.Conform ISO 22301, aceste planuri aduc următoarele beneficii cheie:<ul><li>Minimizarea Riscurilor: Prin identificarea amenințărilor potențiale și evaluarea vulnerabilităților, companiile pot anticipa și preveni dezastrele. Standardul impune o analiză de risc riguroasă, care include scenarii precum pandemii, falimente ale furnizorilor sau defecțiuni tehnice.</li><li>Asigurarea Conformității și a Rezilienței: Implementarea ISO 22301 ajută organizațiile să respecte reglementările legale, cum ar fi cele din Uniunea Europeană privind protecția datelor (GDPR) sau standardele sectoriale din banking și sănătate. De asemenea, crește reziliența afacerii, permițând o recuperare rapidă și eficientă.</li><li>Optimizarea Resurselor: Un plan bine structurat alocă resursele în mod eficient, prioritizând funcțiile critice. De pildă, în industria producției, un DRP poate include soluții de backup pentru lanțurile de aprovizionare, evitând întreruperi costisitoare.</li><li>Îmbunătățirea Imaginii și a Competitivității: Companiile certificate ISO 22301 demonstrează un angajament față de excelență operațională, ceea ce atrage investitori și clienți. Un exemplu notabil este modul în care companii precum IBM sau Deloitte au utilizat astfel de standarde pentru a-și consolida poziția pe piață în perioade de criză.</li></ul>În România, unde riscurile naturale (cum ar fi cutremurele și inundațiile) și cele cibernetice sunt în creștere, adoptarea ISO 22301 devine o necesitate. Potrivit Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), incidentele cibernetice au crescut cu 20% în ultimii ani, subliniind nevoia de planuri robuste de recuperare.<h3>Implementarea Eficientă a ISO 22301</h3><figure id="figure-7hywb0tbry8mhj56k2g"><img id="7hywb0tbry8mhj56k2g" src="https://cdn.durable.co/blocks/34nCbnYwZIqL73GwhaY7DufWVnmN7urRJL7x6TYYbkixRem1qJk0MiAWEASahwVW.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/34nCbnYwZIqL73GwhaY7DufWVnmN7urRJL7x6TYYbkixRem1qJk0MiAWEASahwVW.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>Pentru a implementa un BCMS conform ISO 22301, organizațiile ar trebui să urmeze pași clari:<ol><li>Angajamentul Conducerii: Leadership-ul trebuie să susțină inițiativa, alocând resurse și definind obiective clare.</li><li>Analiza și Planificarea: Efectuați BIA și evaluarea riscurilor pentru a identifica prioritățile.</li><li>Dezvoltarea Planurilor: Creați DRP-uri detaliate, inclusiv proceduri de testare și simulări periodice.</li><li>Monitorizare și Îmbunătățire: Auditează regulat sistemul și actualizează planurile pe baza lecțiilor învățate.</li></ol>Certificarea ISO 22301 implică un audit extern, care validează conformitatea și oferă credibilitate internațională.<h3>Concluzie</h3><figure id="figure-k8xhsphen7mhj585qn"><img id="k8xhsphen7mhj585qn" src="https://cdn.durable.co/blocks/4g44q1uyFCTcdEw2b84GFPQA1KPNDxbiMGiIgihLSO0VSdHrVf7Ub7W4gZXOuwFm.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/4g44q1uyFCTcdEw2b84GFPQA1KPNDxbiMGiIgihLSO0VSdHrVf7Ub7W4gZXOuwFm.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>Asigurarea continuității afacerii prin planuri de recuperare după dezastre, în conformitate cu ISO 22301, nu este doar o măsură de precauție, ci o strategie esențială pentru supraviețuire și creștere în mediul de afaceri volatil de astăzi. Organizațiile care investesc în astfel de sisteme nu doar minimizează riscurile, ci își transformă vulnerabilitățile în avantaje competitive. În contextul românesc, unde provocările economice și tehnologice sunt tot mai complexe, adoptarea acestui standard poate face diferența între eșec și succes. Recomandăm companiilor să evalueze imediat starea actuală a continuității lor și să inițieze procesul de certificare ISO 22301 pentru a-și proteja viitorul.

Importanța Asigurării Continuității Afacerii prin Planuri de Recuperare după dezastre conform ISO 22301

Întreruperile sunt inevitabile în lumea afacerilor aflată într-o continuă evoluție. Evenimente neprevăzute, cum ar fi atacurile cibernetice sau calamitățile naturale, pot afecta operațiunile și pot influența negativ capacitatea unei organizații de a funcționa. Companiile utilizează Planificarea Continuității Afacerii (BCP) extinsă pentru a reduce aceste riscuri și a garanta continuitatea activității. Perioada Maximă Tolerabilă de Întrerupere (MTPD), Obiectivul Punctului de Recuperare (RPO) și Obiectivul Timpului de Recuperare (RTO) sunt componente importante ale BCP. Este esențial să înțelegem acești indicatori pentru a putea dezvolta soluții care reduc eficient timpul de nefuncționare și mențin reziliența afacerii.<h3>Obiectivul Timpului de Recuperare (RTO)</h3><figure id="figure-2y1ygz5vfmhjfzvl2"><img id="2y1ygz5vfmhjfzvl2" src="https://cdn.durable.co/blocks/1dk2uYmYrw8wO6Zl9GLf8xF4qKksaELhT5AZt8rRO14Q2IJ6PLRd1GaNYHVd1K10.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/1dk2uYmYrw8wO6Zl9GLf8xF4qKksaELhT5AZt8rRO14Q2IJ6PLRd1GaNYHVd1K10.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>RTO se referă la durata maximă acceptabilă în care operațiunile afacerii trebuie restabilite după orice întrerupere. Reluarea operațiunilor în limitele RTO evită consecințe semnificative. RTO este exprimat de obicei în ore, zile sau săptămâni, în funcție de criticitatea procesului sau sistemului care este restabilit.De exemplu, o instituție financiară poate avea un RTO strict de două ore pentru serviciile sale bancare online, pentru a asigura acces neîntrerupt clienților. Alternativ, un sistem intern neesențial poate avea un RTO mai permisiv de 24 de ore. Determinarea RTO implică evaluarea impactului timpului de nefuncționare asupra diverselor funcții de afaceri și prioritizarea eforturilor de recuperare în consecință.<h3>Obiectivul Punctului de Recuperare (RPO)</h3><figure id="figure-inpp3rbjkimhjg3a80"><img id="inpp3rbjkimhjg3a80" src="https://cdn.durable.co/blocks/4fu5dtuuWrcdeu7zd2o0Qf2Fiq668bvOwOskPjhU33SCqpaCafhNo4JKAnhesLU8.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/4fu5dtuuWrcdeu7zd2o0Qf2Fiq668bvOwOskPjhU33SCqpaCafhNo4JKAnhesLU8.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>RPO definește pierderea acceptabilă de date pe care o afacere o poate tolera în timpul unei întreruperi. Se concentrează pe marcajul de timp maxim în care datele trebuie recuperate pentru a relua operațiunile fără a suferi daune semnificative. RPO este strâns legat de procesele de backup și recuperare a datelor, care sunt cruciale pentru asigurarea integrității și continuității datelor.De exemplu, RPO-ul unei companii pentru tranzacțiile clienților poate fi de o oră, ceea ce înseamnă că, în cazul unei întreruperi, nu se pot pierde date de tranzacție în valoare de mai mult de o oră. Atingerea RPO-ului specificat necesită implementarea unor mecanisme solide de backup al datelor, cum ar fi backup-uri frecvente și replicarea, pentru a minimiza pierderea de date și a menține continuitatea afacerii.<h3>Perioada Maximă Tolerabilă de Întrerupere (MTPD)</h3><figure id="figure-b0ssehbrcumhjg4yzx"><img id="b0ssehbrcumhjg4yzx" src="https://cdn.durable.co/blocks/1byCGI1cDmA8BoqKxBAljuWcevKRwavSPDYFUHVvV10bV7cBJUlgXHZGf3DWcEj5.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/1byCGI1cDmA8BoqKxBAljuWcevKRwavSPDYFUHVvV10bV7cBJUlgXHZGf3DWcEj5.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>MTPD este un punct de măsurare care semnifică timpul maxim de întrerupere sau de nefuncționare care poate afecta capacitatea unei organizații de a rămâne funcțională. Acesta reflectă durata maximă în care funcțiile critice ale afacerii pot rămâne inactive înainte ca organizația să se confrunte cu daune ireparabile, cum ar fi pierderi financiare, daune reputaționale sau nerespectarea reglementărilor.Determinarea MTPD implică evaluarea toleranței la risc a organizației, a reglementărilor din industrie și a așteptărilor părților interesate. Acesta servește drept un reper crucial pentru prioritizarea eforturilor de recuperare și alocarea resurselor în timpul unei crize. Prin înțelegerea MTPD, organizațiile se pot concentra pe minimizarea timpului de nefuncționare pentru funcțiile critice, acceptând în același timp posibilitatea unor întreruperi temporare pentru procesele mai puțin esențiale.<h3>Integrarea RTO, RPO și MTPD în BCP</h3><figure id="figure-renl7ggmtamhjg73en"><img id="renl7ggmtamhjg73en" src="https://cdn.durable.co/blocks/arPDIfcYhRdbN5q41spEfshUMygFYyKhwShxltWbdSp5GWKjszpJPbNlzk4i1cB4.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/arPDIfcYhRdbN5q41spEfshUMygFYyKhwShxltWbdSp5GWKjszpJPbNlzk4i1cB4.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>Alinierea RTO, RPO și MTPD cu obiectivele organizaționale, profilurile de risc și capacitățile de resurse este esențială pentru o planificare eficientă a continuității afacerii. Aceasta implică:<ol><li>Evaluarea Riscului: Efectuarea unor evaluări complete de risc pentru a identifica amenințările potențiale, vulnerabilitățile și impactul lor potențial asupra operațiunilor de afaceri.</li><li>Stabilirea Obiectivelor: Definirea unor obiective clare de RTO, RPO și MTPD pentru funcțiile critice ale afacerii, bazate pe importanța, dependențele și expunerea lor la risc.</li><li>Alocarea Resurselor: Alocarea resurselor necesare, cum ar fi tehnologia, personalul și investițiile financiare, pentru a îndeplini obiectivele BCP și a asigura o recuperare în timp util.</li><li>Testare și Validare: Testarea regulată a strategiilor BCP prin simulări, exerciții și aplicații pentru a valida eficacitatea acestora și a identifica domenii de îmbunătățire.</li><li>Îmbunătățire Continuă: Revizuirea și actualizarea continuă a măsurilor BCP ca răspuns la amenințările în evoluție, schimbările de reglementare și lecțiile învățate din incidentele anterioare.</li></ol><h3>Diferența dintre RTO și RPO</h3><figure id="figure-gmg45tm1yqmhjgdlqe"><img id="gmg45tm1yqmhjgdlqe" src="https://cdn.durable.co/blocks/8iIHmFtjm0odsj3wLKlNa2bh4QISWOAqQYMTkKdfxbJb2UCfuCzlTESiZmueFHPO.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/8iIHmFtjm0odsj3wLKlNa2bh4QISWOAqQYMTkKdfxbJb2UCfuCzlTESiZmueFHPO.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>Trebuie să luăm în considerare compararea RTO cu RPO. Aceste metrici sunt importante pentru BCP.<ol><li>Obiectivul Timpului de Recuperare (RTO): Definiție: RTO se referă la durata maximă tolerabilă în care un proces de afaceri, un sistem sau o aplicație trebuie să fie restaurat după ce are loc un incident sau o întrerupere.</li></ol>Focalizare: RTO se concentrează în primul rând pe timpul necesar pentru a restabili operațiunile la un nivel acceptabil în urma unei întreruperi. Măsoară timpul de nefuncționare pe care o organizație îl poate suporta înainte de a apărea consecințe semnificative, cum ar fi pierderile financiare sau nerespectarea reglementărilor.Unități: RTO este de obicei exprimat în unități de timp, cum ar fi ore, zile sau săptămâni, în funcție de criticitatea funcției sau a sistemului care este restabilit.Exemplu: Să presupunem că o companie stabilește un RTO de patru ore pentru site-ul său de comerț electronic. În acest caz, înseamnă că site-ul web trebuie să fie complet operațional în termen de patru ore de la întrerupere pentru a minimiza impactul asupra vânzărilor și satisfacției clienților.2. Obiectivul Punctului de Recuperare (RPO): Definiție: RPO definește pierderea maximă de date permisă pe care o organizație o poate tolera în timpul unei întreruperi. Reprezintă punctul în timp până la care datele trebuie recuperate pentru a relua operațiunile fără a suferi daune semnificative.Focalizare: Spre deosebire de RTO, care se concentrează pe timpul de nefuncționare și restabilirea operațiunilor, RPO se concentrează pe integritatea și continuitatea datelor. Acesta asigură că organizațiile pot recupera datele până la un anumit punct în timp, minimizând riscul de a pierde informații critice.Unități: RPO este măsurat în unități de timp, indicând vârsta maximă acceptabilă a datelor recuperate. Unitățile comune includ secunde, minute sau ore.Exemplu: Să presupunem că o companie stabilește un RPO de o oră pentru tranzacțiile sale financiare. În cazul unei defecțiuni a sistemului, organizația trebuie să poată recupera datele tranzacțiilor până la ultima oră pentru a menține acuratețea financiară și conformitatea cu reglementările.Diferențe Cheie: Focalizare: RTO pune accent pe restabilirea operațiunilor într-un interval de timp specificat, în timp ce RPO prioritizează recuperarea și integritatea datelor.Măsurare: RTO este măsurat în timpul necesar pentru a restabili operațiunile, în timp ce RPO este măsurat în pierderea de date permisă.Rezultat: Îndeplinirea RTO asigură reluarea la timp a activităților de afaceri, în timp ce atingerea RPO asigură consistența și continuitatea datelor.RTO și RPO sunt componente critice ale Planificării Continuității Afacerii. Ele servesc scopuri distincte și abordează diferite aspecte ale procesului de recuperare. Organizațiile trebuie să definească și să prioritizeze cu atenție ambele metrici pe baza cerințelor lor operaționale, toleranței la risc și obligațiilor de reglementare pentru a atenua în mod eficient impactul întreruperilor și a asigura operațiuni de afaceri neîntrerupte.<h3>Diferența dintre RTO și MTPD</h3><figure id="figure-v1wyddkr1dmhjgfaet"><img id="v1wyddkr1dmhjgfaet" src="https://cdn.durable.co/blocks/19hJb0nmmKccectfLnnuh2EAMLTREmmL0SLdYFQWitXD86tkO3YNdQNNe3hm4YjY.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionx="undefined" data-positiony="undefined" data-fullwidth="false" data-mce-src="https://cdn.durable.co/blocks/19hJb0nmmKccectfLnnuh2EAMLTREmmL0SLdYFQWitXD86tkO3YNdQNNe3hm4YjY.jpg" data-mce-style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;"></figure>Trebuie să luăm în considerare compararea RTO cu MTPD. Aceste metrici sunt importante pentru BCP.<ol><li>Obiectivul Timpului de Recuperare (RTO): Definiție: RTO se referă la durata maximă permisă în care un proces de afaceri, un sistem sau un serviciu trebuie restabilit după o întrerupere pentru a evita consecințe semnificative.</li></ol>Focalizare: RTO se concentrează în primul rând pe timpul necesar pentru a recupera și restabili operațiunile la un nivel acceptabil în urma unei întreruperi. Evaluează toleranța la timpul de nefuncționare a funcțiilor critice ale afacerii și ajută la prioritizarea eforturilor de recuperare în consecință.Unități: RTO este de obicei măsurat în unități de timp, cum ar fi ore, zile sau săptămâni, în funcție de criticitatea și urgența funcției care este restabilită.Exemplu: Să presupunem că o organizație stabilește un RTO de patru ore pentru serviciul său de asistență clienți. În acest caz, înseamnă că toate liniile telefonice și de comunicație trebuie să fie din nou operaționale în termen de patru ore de la o întrerupere pentru a menține satisfacția clienților și a preveni pierderea de venituri.2.&nbsp;Perioada Maximă Tolerabilă de Întrerupere (MTPD): Definiție: MTPD reprezintă durata maximă pe care o organizație o poate tolera fără funcțiile sau serviciile sale critice înainte de a se confrunta cu daune ireparabile sau consecințe grave.Focalizare: Spre deosebire de RTO, care se concentrează pe timpul de recuperare, MTPD se axează pe durata întreruperii pe care o organizație o poate suporta înainte de a apărea daune semnificative. Acesta ajută la definirea pragului dincolo de care viabilitatea organizației este periclitată.Unități: MTPD este de obicei măsurat în unități de timp, cum ar fi ore, zile sau săptămâni, indicând durata maximă tolerabilă de întrerupere pentru funcțiile critice ale afacerii.Exemplu: Să presupunem că o companie de producție stabilește MTPD-ul pentru timpul de nefuncționare al liniei de producție la 48 de ore, înseamnă că operațiunile de producție trebuie restabilite în termen de 48 de ore de la o întrerupere pentru a preveni pierderi financiare substanțiale și a menține competitivitatea pe piață.Diferențe Cheie: Focalizare: RTO pune accentul pe timpul necesar pentru a recupera și restabili operațiunile, în timp ce MTPD se concentrează pe durata maximă tolerabilă de întrerupere înainte de a se produce consecințe grave.Măsurare: RTO este măsurat în timpul necesar pentru a relua operațiunile, în timp ce MTPD este măsurat în durata maximă de întrerupere acceptabilă.Rezultat: Îndeplinirea RTO asigură recuperarea și restabilirea la timp a operațiunilor, în timp ce respectarea MTPD împiedică organizația să se confrunte cu daune ireversibile sau consecințe grave din cauza unei perioade prelungite de nefuncționare.<h3>Concluzie</h3><figure id="figure-tnlo92lklimhjggrvu"><img id="tnlo92lklimhjggrvu" src="https://cdn.durable.co/blocks/2634xjVaTwdJ3SKE5Ap2xedwj5dBvE4Y23Mb7Sf9l8nM1aV4cZ5yLB04oYAiO57f.jpg" alt="" title="" class="object-cover bg-gray-100 rounded-sm md:rounded-md lg:rounded-lg" style="aspect-ratio: 16/9; object-position: center center;" data-corners="default" data-aspect="16:9" data-caption="" data-positionX="undefined" data-positionY="undefined" data-fullWidth="false"/></figure>Prin încorporarea RTO, RPO și MTPD în cadrul lor de BCP, organizațiile își pot îmbunătăți reziliența, pot minimiza timpul de nefuncționare și pot atenua efectele adverse ale întreruperilor asupra operațiunilor și reputației lor. Aceste metrici servesc drept instrumente inestimabile pentru luarea deciziilor strategice și gestionarea proactivă a riscurilor într-un mediu de afaceri din ce în ce mai imprevizibil. &nbsp;

Care este diferența dintre RTO, RPO și MTPD în Planificarea Continuității Afacerii (BCP)?

Hand holding euro banknotes concept of withdraw money and salary with European flag as background.

<h3>Cuprins:</h3><ol><li>Achiziții Beneficiari Privați din Fonduri Nerambursabile</li><li>Reguli de desfășurare</li><li>FAQ – Întrebări Frecvente</li><li>Contact și Informații Suplimentare</li></ol>1. Achiziții Beneficiari Privați din Fonduri NerambursabileAchizițiile private sunt derulate de beneficiarii privați de proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, europene și naționale, care au obligația de a publica și desfășura achizițiile realizate în cadrul proiectelor pe paginile web dedicate.<ul><li>Fonduri Europene: <a data-mce-href="https://beneficiar.fonduri-ue.ro" href="https://beneficiar.fonduri-ue.ro" target="_blank" rel="noopener">https://beneficiar.fonduri-ue.ro</a> – gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.</li><li>Programul Național de Redresare și Reziliență: <a data-mce-href="https://proiecte.pnrr.gov.ro" href="https://proiecte.pnrr.gov.ro" target="_blank" rel="noopener">https://proiecte.pnrr.gov.ro</a> – gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.</li><li>Programul Național de Dezvoltare Rurală: <a data-mce-href="https://www.afir.ro/" href="https://www.afir.ro/" target="_blank" rel="noopener">https://www.afir.info</a> – gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.</li></ul>Accesul la informații relevante despre programe de finanțare, despre proiecte și despre achiziții sprijină pe de o parte beneficiarii, iar pe de altă parte potențialii ofertanți în cadrul achizițiilor.Beneficiarii au oportunitatea să fie la curent cu toate informațiile necesare implementării proiectelor, accesând resurse valoroase pe aceste platforme dedicate programelor de finanțare.Operatorii economici au posibilitatea de a deveni ofertanți în cadrul acestor achiziții pe care beneficiarii privați le realizează în cadrul proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile.2. Reguli de desfășurareActe normativeAceste achiziții au reguli mult mai simple de desfășurare față de achizițiile publice, conform:<ul><li>Ordinul nr. 1284/2016 al Ministerului Fondurilor Europene. Privind aprobarea Procedurii competitive aplicabile solicitanților/beneficiarilor privați. Pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanțate din fonduri europene. Modificat și completat prin Ordinul nr. 1.354/2023 al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Disponibil la link: <a href="https://legislatie.just.ro" data-mce-href="https://legislatie.just.ro" target="_blank" rel="noopener">https://legislatie.just.ro</a></li><li>Îndrumarul metodologic al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Pentru beneficiarii privați aplicabil în derularea procedurilor de achiziție. Pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, prestare de servicii, execuție de lucrări finanțate din fondurile externe nerambursabile și rambursabile. Aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență. Disponibil la link: <a href="https://mfe.gov.ro/pnrr" data-mce-href="https://mfe.gov.ro/pnrr" target="_blank" rel="noopener">https://mfe.gov.ro/pnrr</a></li><li>Manual de Procedură achiziții beneficiari privați în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Disponibil la link: <a data-mce-href="https://legislatie.just.ro" href="https://legislatie.just.ro" target="_blank" rel="noopener">https://www.afir.ro&nbsp;</a></li></ul>REGULIÎn funcție de programul de finanțare, beneficiarii privați au obligația să respecte prevederile din Ghidurile de finanțare, manualele și procedurile de lucru, precum și instrucțiunile emise de organismele finanțatoare / autoritățile de management.În plus, prin contractele de finanțare și anexele acestora sunt stabilite clauze obligatorii și obiective ale proiectului care trebuie îndeplinite așa cum au fost prevăzute în cererea de finanțare.Regulile de finanțare și de eligibilitate a cheltuielilor solicitate spre finanțare sunt stipulate în actele normative specifice și sunt obligatorii pentru bugetul proiectului. Planul de afaceri al proiectului este baza pe care acesta se implementează.Achizițiile asumate trebuie organizate și desfășurate în conformitate cu planul de achiziții al proiectului și respectând calendarul de activități asumate. Aceste aspecte sunt monitorizate de organismul finanțator / autoritatea de management.Toate cheltuielile sunt verificate și pentru ca acestea să fie eligibile este primordial ca achizițiile proiectului să fie organizate cu respectarea tuturor rigorilor legale și procedurale, precum și a principiilor în achiziții.CONFLICTUL DE INTERESEUn element cheie în derularea achizițiilor și încheierea contractelor este obligaţia beneficiarilor privați de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, cu respectarea prevederilor art. 61 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046.Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 este disponibil la <a data-mce-href="https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2018/1046/oj" href="https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2018/1046/oj" target="_blank" rel="noopener">link</a>.&nbsp;SANCȚIUNIÎn caz contrar, cheltuielile pot fi declarate neeligibile total sau parțial și în consecință pot fi aplicate reduceri procentuale / corecții financiare care pot afecta bugetul proiectului și al beneficiarului.TOATE OBLIGAȚIILE ASUMATE PRIN CONTRACTUL DE FINANȚARE ȘI ANEXELE ACESTUIA SUNT OBLIGATORII. TREBUIE RESPECTATE ÎNTOCMAI PENTRU BUNA DESFĂȘURARE A PROIECTULUI ȘI IMPLEMENTAREA CU SUCCES.ConcluzieAceasta constituie pe scurt prezentarea mijloacelor de realizare a achizițiilor de către beneficiarii privați, conform procedurii / îndrumarului / manualului din actele normative indicate.3. FAQ – Întrebări FrecventeQ: Unde pot găsi regulile pentru achiziții beneficiari privați din fonduri nerambursabile?A: Regulile pot fi consultate în Ordinul nr. 1284/2016. Îndrumar metodologic în cadrul PNRR. Manual de procedură în cadrul PNDR. Pe paginile web dedicate, precum beneficiar <ul><li><a href="https://www.fonduri-ue.ro/" data-mce-href="https://www.fonduri-ue.ro/" data-mce-selected="inline-boundary" target="_blank" rel="noopener">https://fonduri-ue.ro&nbsp;</a></li><li><a href="https://mfe.gov.ro/pnrr/" data-mce-href="https://mfe.gov.ro/pnrr/" target="_blank" rel="noopener">https://mfe.gov.ro/pnrr&nbsp;</a></li><li><a href="https://www.afir.ro/" data-mce-href="https://www.afir.ro/" target="_blank" rel="noopener">https://www.afir.ro</a>&nbsp;</li></ul>

Achiziții Beneficiari Privați din Fonduri Nerambursabile

Lawyers give legal advice and shake hands with clients. Clients who are being prosecuted by other parties receive counseling to fight cases with lawyers. Fight cases in court transparently.

<h3>Cuprins:</h3><ol><li>Modalitatea de derulare pentru Procedura competitivă beneficiari privați – GHID esențial</li><li>Sediul materiei pentru Procedura competitivă beneficiari privați – GHID esențial</li><li>FAQ – Întrebări Frecvente</li><li>Contact și Informații Suplimentare</li></ol>1. Modalitatea de derulare pentru Procedura competitivă beneficiari privați – GHID esențialI. INIȚIERE ȘI FINALIZARE PROCEDURĂPROCEDURI PENTRU CHELTUIELI ELIGIBILEProcedura se aplică pentru achizițiile aferente cheltuielilor eligibile în cadrul proiectului. Pentru achizițiile aferente cheltuielilor neeligibile, realizate din bugetul propriu al beneficiarului, NU ESTE NECESAR a se parcurge Procedura competitivă beneficiari privați.ACHIZIȚII ÎNAINTE DE SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANȚAREAchizițiile pot fi realizate și ÎNAINTE de semnarea contractului de finanțare, de către organizația ce are calitatea de SOLICITANT, care a depus o cerere de finanţare/aplicaţie în cadrul programelor finanţate din fonduri europene, și care va deveni BENEFICIAR PRIVAT ulterior semnării contractului de finanţare/acordului.OBLIGAȚII SOLICITANT SOLICITANTUL PRIVAT are obligaţia de a publica un anunţ într-un cotidian/ziar/publicaţie/gazetă naţional(ă) sau regional(ă), format tipărit sau online.SANCȚIUNE Nepublicarea anunţului, atrage o corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie.ANUNȚ Anunţul va conţine, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:<ul><li>informaţii generale privind solicitantul (denumirea solicitantului, adresa, datele de contact, mijloacele de comunicare etc.);</li><li>denumirea/obiectul şi locul de livrare a produselor/ execuţie a lucrărilor/prestare a serviciilor, după caz;</li><li>tipul şi durata contractului;</li><li>valoarea estimată (se menţionează dacă se poate ajusta preţul contractului);</li><li>data, locul şi ora-limită de depunere a ofertelor;</li><li>eventuale formalităţi care trebuie îndeplinite de operatorii economici în legătură cu participarea la procedură.</li></ul>INVITAȚIA DE PARTICIPARE CĂTRE CEL PUȚIN DOI POTENȚIALI OFERTANȚIPentru a asigura o publicitate suplimentară, solicitantul privat va transmite obligatoriu, în aceeași zi cu publicarea anunțului, și invitația de participare la procedura competitivă către cel puțin doi potențiali ofertanți, care activează pe piața relevantă, concomitent cu publicarea acesteia pe pagina de internet a solicitantului, dacă există. Invitația de participare va fi însoțită de specificațiile tehnice și trebuie să conțină cel puțin informațiile din anunț.TERMEN PENTRU DEPUNEREA OFERTEI<ul><li>contractele de furnizare: minimum 6 zile calendaristice de la publicarea anunțului/transmiterea invitației,</li><li>contractele de servicii și lucrări: minimum 10 zile calendaristice de la publicarea anunțului/transmiterea invitației.</li></ul>COMUNICARE REZULTATÎn termen de 5 zile calendaristice de la semnarea contractului de achiziție, solicitantul privat va comunica tuturor ofertanților, în scris, rezultatul procedurii.SANCȚIUNEÎn cazul nerespectării obligației, se aplică o corecție o corecţie de 5% din valoarea contractului de achiziţie.ACHIZIȚII DUPĂ SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANȚARESolicitantul de finanțare a devenit beneficiar privat și desfășoară procedura competitivă online.OBLIGAȚII BENEFICIARBENEFICIARUL PRIVAT are obligaţia de a publica un anunţ pe <a data-mce-href="https://beneficiar.fonduri-ue.ro:8080" href="https://beneficiar.fonduri-ue.ro:8080" target="_blank" rel="noopener">pagina web</a> dedicată, secţiunea „Achiziţii privaţi”, însoţit de specificaţiile tehnice.SANCȚIUNE Nepublicarea anunţului pe pagina web www.fonduri-ue.ro însoţit de specificaţiile tehnice atrage o corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie.SUPLIMENTARBeneficiarul privat POATE transmite în aceeași zi cu publicarea anunțului și invitații de participare la procedura competitivă. În acest caz, informațiile publicate trebuie să fie identice cu cele cuprinse în invitațiile de participare. Transmiterea de invitații NU este obligatorie.ATENȚIETransmiterea invitațiilor de participare nu exclude obligația publicării pe site a anunțului.TERMEN<ul><li>pentru contractele de furnizare: minimum 6 zile calendaristice de la publicarea anunțului</li><li>pentru contractele de servicii și lucrări: minimum 10 zile calendaristice de la publicarea anunțului.</li></ul>MOD DE CALCUL TERMENLa stabilirea datei de prezentare a ofertei nu se iau în calcul ziua de publicare/transmitere a anunțului/invitației și ziua în care se depun ofertele.OBLIGAȚIILa finalul procedurii, în termen de 5 zile calendaristice de la semnarea contractului de achiziție, se va completa anunțul pe <a data-mce-href="https://beneficiar.fonduri-ue.ro:8080" href="https://beneficiar.fonduri-ue.ro:8080" target="_blank" rel="noopener">pagina web</a>.SANCȚIUNEÎn cazul nerespectării obligației, se aplică o corecţie de 5% din valoarea contractului de achiziţie.MOD DE CALCUL TERMENTermenul este exprimat în zile calendaristice şi se calculează din ziua imediat următoare semnării contractului. Dacă termenul se împlineşte într-o zi nelucrătoare, acesta se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare.II. EVALUARE ȘI ATRIBUIRE / ANULARE PROCEDURĂANALIZA OFERTELOR ŞI ELABORAREA NOTEI JUSTIFICATIVE DE ATRIBUIRESolicitantul/Beneficiarul privat compară ofertele primite prin raportarea lor la toate cerinţele publicate şi alege oferta care îndeplineşte cerinţele tehnice şi prezintă avantaje faţă de acestea, la un raport calitate/preţ competitiv.ANULARE PROCEDURĂDacă se depun numai oferte care nu respectă cerințele solicitate, procedura se va anula. În acest caz, procedura se poate relua (cu respectarea tuturor prevederilor aferente procedurii competitive).Dacă se primeşte o singură ofertă, solicitantul/beneficiarul privat poate să o analizeze şi să procedeze la atribuirea contractului de achiziţie dacă oferta respectă specificaţiile tehnice elaborate.EVALUARENU este obligatorie constituirea unei comisii de evaluare. Se poate desemna o persoană de specialitate care va întocmi şi semna nota justificativă de atribuire.IMPORTANTSolicitantul/Beneficiarul privat nu evaluează ofertele care sunt transmise după data de expirare (data şi ora din anunţ). Acestea se vor returna nedeschise.NOTA JUSTIFICATIVĂ DE ATRIBUIREPentru a asigura o justificare corespunzătoare în alegerea ofertei, se elaborează nota justificativă de atribuire, pornind de la cerinţele solicitate, detaliind avantajele şi dezavantajele ofertelor primite în raport cu fiecare specificaţie în parte/celelalte oferte.RECOMANDAREÎn notă să se detalieze MODALITATEA ÎN CARE AVANTAJUL DIN OFERTĂ CONTRIBUIE LA REALIZAREA PROIECTULUI.SANCȚIUNEDiferența de preț față de oferta cu prețul mai mic POATE fi declarată cheltuială neeligibilă.OBLIGAȚIEÎn analiza ofertelor se ţine cont de toate cerinţele din documentele achiziţiei. Cerințele care ţin de verificarea capacităţii tehnice/financiare a operatorilor economici sau alt tip de cerinţe, vor face obiectul analizei.INTERDICȚIEÎn analiza ofertelor nu se pot adăuga alte cerinţe şi nu se poate renunţa la specificaţiile deja enunţate în anunţ/specificaţii/clarificări/modificări.ANULAREDacă solicitantul/beneficiarul privat identifică erori de fond în documentele achiziţiei care nu au fost clarificate ÎNAINTE de data de expirare a anunţului, procedura nu se va încheia cu atribuirea contractului. În acest caz procedura se va anula, se vor corecta erorile identificate şi se va relua procedura.2. Sediul materiei pentru Procedura competitivă beneficiari privați – GHID esențialEste reglementată de ORDIN MFE nr. 1.284 din 8 august 2016 privind aprobarea <a data-mce-href="https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/265975" href="https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/265975" target="_blank" rel="noopener">Procedurii competitive</a> aplicabile solicitanților/beneficiarilor privați pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanțate din fonduri europene, așa cum a fost modificat și completat prin Ordinul MIPE nr. 1354/2023.Procedura este prevăzută în ANEXA la ordin.NOTĂActele normative care reglementează Achizițiile derulate de Beneficiari Privați din Fonduri Nerambursabile prin alte programe de finanțare pot fi regăsite în articolul de la <a data-mce-href="https://noitremedia.net/blog/achizi-ii-beneficiari-priva-i-din-fonduri-nerambursabile" href="https://noitremedia.net/blog/achizi-ii-beneficiari-priva-i-din-fonduri-nerambursabile" target="_blank" rel="noopener">link</a>.3. FAQ – Întrebări FrecventeQ: Entitățile private care desfășoară proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile au obligația de a respecta reguli specifice pentru achizițiile pe care le realizează?A: Au obligația de a respecta Procedura competitivă beneficiari privați – GHID esențial în conformitate cu prevederile din Ordinul MFE nr. 1284/2016, așa cum a fost modificat și completat prin Ordinul MIPE nr. 1354/2023.4. Contact și Informații SuplimentarePentru întrebări suplimentare și clarificări despre achiziții ale beneficiarilor privați de fonduri europene nerambursabile, vă invităm să ne <a data-mce-href="https://calendly.com/office-smartachizitii/30min" href="https://calendly.com/office-smartachizitii/30min" target="_blank" rel="noopener" data-mce-selected="inline-boundary">contactați</a>.&nbsp;Rețineți că aceste informații sunt bazate pe legislația în vigoare și nu constituie consultanță juridică specializată. Recomandăm consultarea actelor normative specificate pentru a putea fi în deplină cunoștință de cauză a prevederilor legale în materie.

Procedura competitivă în cazul beneficiarilor privați

Judicial chamber with a wooden gavel, indicating legal proceedings and judicial actions.

<h3>Cuprins: </h3><ol><li>Cine are dreptul de a formula Contestație în procedura de achiziție publică</li><li>Ce fel de acte pot face obiectul pentru o Contestație în procedura de achiziție publică</li><li>Motive pentru a formula o Contestație în procedura de achiziție publică</li><li>Unde poate fi depusă contestația</li><li>Elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină contestația</li><li>Termenul în care se depune contestația</li><li>Pragurile valorice în funcție de care se calculează termenul de depunere a contestației</li><li>Forma în care se desfășoară procedura de soluționare a contestației</li><li>Durata procedurii de soluționare a contestației la CNSC</li><li>Costurile pentru depunerea contestației</li><li>Obligațiile Autorității contractante</li><li>Soluțiile pe care le poate pronunța CNSC sau instanța de judecată</li><li>Calea de atac împotriva Deciziei CNSC</li><li>FAQ – Întrebări Frecvente</li><li>Contact și Informații Suplimentare</li></ol>Actul normativ care reglementează procedura de contestare: LEGE nr. 101 din 19 mai 2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a ContestațiilorSe regăsește disponibilă la <a data-mce-href="https://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/05/LEGE-nr.-101-din-19-mai-2016.pdf" href="https://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/05/LEGE-nr.-101-din-19-mai-2016.pdf" target="_blank" rel="noopener">link</a>.1. Cine are dreptul de a formula Contestație în procedura de achiziție publicăAre dreptul de a formula contestație orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.2. Ce fel de acte pot face obiectul pentru o Contestație în procedura de achiziție publicăPoate fi contestat:<ul><li>orice act,</li><li>orice operațiune care produce sau poate produce efecte juridice,</li><li>neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de legislația în materie,</li><li>omisiunea</li><li>ori refuzul de a emite un act</li><li>sau de a efectua o anumită operațiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire.</li></ul>NOTĂContestația privind Achiziția directă intră sub incidența Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, disponibilă <a data-mce-href="https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/57426" href="https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/57426" target="_blank" rel="noopener">link</a>.3. Motive pentru a formula o Contestație în procedura de achiziție publicăCE SE POATE SOLICITA<ul><li>anularea actului autorității contractante</li><li>obligarea acesteia la emiterea unui act sau la</li><li>adoptarea de măsuri de remediere,</li><li>pentru recunoașterea dreptului pretins</li><li>sau a interesului legitim.</li></ul>4. Unde poate fi depusă contestațiaPersoana care se consideră vătămată se poate adresa:<ul><li>fie pe cale administrativ-jurisdicțională Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor;</li><li>fie pe cale judiciară instanței de judecată. &nbsp;</li></ul><a data-mce-href="http://portal.cnsc.ro/" href="http://portal.cnsc.ro/" target="_blank" rel="noopener">Pagina web</a> a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.<a data-mce-href="https://portal.just.ro/SitePages/acasa.aspx" href="https://portal.just.ro/SitePages/acasa.aspx" target="_blank" rel="noopener">Pagina web</a> a instanțelor de judecată.5. Elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină contestațiaCONȚINUTContestaţia se formulează în scris şi trebuie să conţină următoarele elemente:<ul><li>numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa, codul de identificare fiscală al contestatorului persoană fizică ori, după caz, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, numărul de înmatriculare în registrul comerţului, persoanele care le reprezintă şi în ce calitate. Se indică şi adresa de poştă electronică, numărul de telefon şi numărul de fax, după caz, la care poate fi comunicat orice act procedural.</li><li>denumirea şi sediul autorităţii contractante;</li><li>denumirea obiectului contractului, procedura de atribuire aplicată, după caz, numărul şi data anunţului de participare din SEAP;</li><li>precizarea actului atacat al autorităţii contractante;</li><li>obiectul contestaţiei;</li><li>motivarea în fapt şi în drept a contestaţiei;</li><li>mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în care este posibil;</li><li>semnătura contestatorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice.</li></ul>MODALITATEA DE DEPUNERE ȘI COMUNICARESub sancțiunea respingerii contestației ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare.IMPORTANTToate actele procedurale se transmit fie prin poștă, fie prin fax, fie prin mijloace electronice, cu confirmare de primire.6. Termenul în care se depune contestațiaMODALITATEA DE CALCUL A TERMENULUITermenele procedurale exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare.TERMENUL pentru depunerea contestației1. CONTESTAȚII LA PROCESUL DE EVALUARE / REZULTATUL PROCEDURIIContestația poate fi depusă în termen de: a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare; b) 7 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare.2. CONTESTAȚII LA DOCUMENTAȚIA DE ATRIBUIREÎn cazul în care contestația privește conținutul documentației de atribuire, publicată în Sistemul electronic de achiziții publice, denumit în continuare SEAP, data luării la cunoștință este data publicării documentației de atribuire.7. Pragurile valorice în funcție de care se calculează termenul de depunere a contestațieiTermenul de depunere se calculează în funcție de valoarea estimată a procedurii de achiziție publică și anume pragurile valorice în raport cu care este sau nu obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare.În conformitate cu actele normative în domeniul achizițiilor publice, pragurile valorice sunt următoarele:Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 (Art. 4 din Directiva 2014/24/UE):&nbsp;Lit. a): Lucrări: 27 334 460 lei (5 538 000 EUR)Lit. b): Produse și servicii: 705 819 lei (143 000 EUR)Lit. c): Produse și servicii AC regionale/locale: 1 090 812 lei (221 000 EUR)8. Forma în care se desfășoară procedura de soluționareProcedura în fața Consiliului este scrisă.IMPORTANTEste inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia.SUSPENDAREA PROCEDURII DE ATRIBUIRE PE CALEA CONTESTAȚIEIÎn cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, la cererea persoanei interesate, Consiliul poate să dispună măsura suspendării procedurii de atribuire sau aplicării oricărei decizii luate de autoritatea contractantă, până la soluționarea contestației.ATENȚIEPersoana interesată are obligația de a motiva și prezenta dovezi justificative privind paguba iminentă, simpla împiedicare de participare la procedura de achiziție publică din cauza modului în care sunt formulate cerințele din documentația de atribuire sau declararea ca necâștigătoare a ofertei în urma procesului de evaluare NU constituie în sine motive de suspendare a acesteia.9. Durata procedurii de soluționare a contestației la CNSCConsiliul soluționează pe fond contestația în termen de 20 de zile de la data primirii.În cazuri temeinic justificate, termenul de soluționare a contestației poate fi prelungit cu 10 zile, prelungirea fiind comunicată autorității contractante.10. Costurile pentru depunerea contestațieiCAUȚIUNEAPentru soluționarea contestației persoana care se consideră vătămată trebuie să constituie, în termen de maximum 5 zile de la data sesizării Consiliului, o cauțiune stabilită în funcție de valoarea estimată.SITUAȚII 1. Valoarea estimată a contractului, în cazul în care aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: <ul><li>2% din valoarea estimată a contractului,</li><li>nu mai mult de 35.000 lei pentru contestațiile depuse în etapa de până la data-limită de depunere a ofertelor,</li><li>nu mai mult de 88.000 lei pentru contestațiile depuse în etapa de după data-limită de depunere a ofertelor; &nbsp;</li></ul>2. Valoarea estimată a contractului, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016:<ul><li>2% din valoarea estimată a contractului,</li><li>nu mai mult de 220.000 lei pentru contestațiile depuse în etapa de până la data-limită de depunere a ofertelor,</li><li>nu mai mult de 2.000.000 lei pentru contestațiile depuse în etapa de după data-limită de depunere a ofertelor.</li></ul>ACORD CADRU Prevederile se raportează la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent ce se intenționează a se atribui în baza acordului-cadru respectiv.PROCEDURĂ DE ATRIBUIRE ÎMPĂRȚITĂ PE LOTURI Prevederile se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot contestat.PROCEDURĂ DE ATRIBUIRE A ACORDULUI CADRU ORGANIZATĂ PE LOTURI Prevederile se raportează la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent ce se intenționează a se atribui în baza acordului-cadru respectiv aferent fiecărui lot contestat.ÎN ETAPA CALEA DE ATAC A DECIZIEI CNSC În cazul în care contestația a fost respinsă de către Consiliu, persoana care se consideră vătămată care utilizează calea de atac nu trebuie să constituie o cauțiune suplimentară.În cazul în care calea de atac este utilizată de o altă persoană decât cea care a constituit cauțiunea, pentru soluționarea plângerii sau recursului, după caz, trebuie constituită în prealabil o cauțiune egală cu 50% din cauțiunea prevăzută.TERMEN DE RESTITUIRE CAUȚIUNE Nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului.ATENȚIEÎn situația în care autoritatea contractantă câștigă în mod definitiv contestația depusă în cadrul procedurii de achiziție publică, aceasta are obligația de a efectua demersurile necesare pentru reținerea cauțiunii constituite la Consiliu de către operatorul economic care a depus contestația, în vederea și în limita acoperirii prejudiciilor create de întârzierile înregistrate în finalizarea procedurii de atribuire.IMPORTANTAutoritatea contractantă ARE OBLIGAȚIA de a formula cerere în fața instanței pentru plata despăgubirii cuvenite.11. Obligațiile Autorității contractanteÎn termen de o zi de la primirea contestației, autoritatea contractantă are obligația să o publice în SEAP.În termen de 5 zile de la data la care a primit contestația, autoritatea contractantă are obligația de a transmite Consiliului și contestatorului, din oficiu, punctul său de vedere asupra contestației.Autoritatea contractată are obligația de a transmite Consiliului, o copie a dosarului achiziției publice în termen de 5 zile de la data la care a primit contestația.12. Soluțiile pe care le poate pronunța CNSCCu respectarea principiului disponibilității, Consiliul examinează din punctul de vedere al legalității și temeiniciei actul atacat și poate:<ul><li>pronunța o decizie prin care îl anulează în tot sau în parte;</li><li>obliga autoritatea contractantă să emită un act/să adopte măsurile necesare restabilirii legalității, cu indicarea clară și precisă a operațiunilor care urmează a fi realizate de autoritatea contractantă;</li><li>anula procedura de atribuire, în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat.</li></ul>Consiliul poate respinge contestația ca fiind nefondată, tardivă, lipsită de interes, lipsită de obiect, introdusă de o persoană fără calitate sau de o persoană care nu are calitatea de reprezentant, precum și pe orice altă excepție de procedură sau de fond, care împiedică soluționarea pe fond a contestației.În cazul admiterii contestației, dacă se constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul dispune anularea procedurii de atribuire. IMPORTANT Consiliul nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator economic, cu excepția situației în care acesta a fost desemnat de autoritatea contractantă sau calitatea sa de ofertant câștigător rezultă din informațiile cuprinse în dosarul de soluționare a contestației.13. Calea de atac împotriva deciziei CNSCDeciziile Consiliului privind soluționarea contestației pot fi atacate de către autoritatea contractantă și/sau de către orice persoană vătămată de măsurile dispuse de Consiliu cu plângere la instanța de judecată competentă, <ul><li>pentru motive de nelegalitate,</li><li>cât și de netemeinicie.</li></ul>TERMEN 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate.IMPORTANTÎn plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor autorităţii contractante decât cele cuprinse în contestaţia adresată Consiliului.&nbsp;Nu se pot depune probe noi față de cele care au fost depuse în cadrul contestației.Instanța competentăCurtea de apel, secția de contencios administrativ și fiscal, în a cărei rază teritorială se află sediul autorității contractante.TERMEN DE SOLUȚIONARE Plângerea este soluționată într-un termen ce nu va depăși 45 de zile.SOLUȚIE <ul><li>anularea în tot sau în parte a actului autorității contractante;</li><li>obligarea autorității contractante la emiterea unui act/adoptarea măsurilor necesare restabilirii legalității, cu indicarea clară și precisă a operațiunilor care urmează a fi realizate de autoritatea contractantă;</li><li>îndeplinirea unei obligații de către autoritatea contractantă, inclusiv eliminarea oricăror specificații tehnice, economice sau financiare discriminatorii din anunțul de participare, din documentația de atribuire sau din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire;</li><li>anularea procedurii de atribuire, în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat. </li></ul>IMPORTANTInstanța nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator economic, cu excepția situației în care acesta a fost desemnat de autoritatea contractantă sau calitatea sa de ofertant câștigător rezultă din informațiile cuprinse în dosarul de soluționare a contestației. &nbsp;Hotărârea prin care instanța soluționează plângerea este definitivă.Plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu este scutită de plata oricărei taxe judiciare de timbru.14. FAQ – Întrebări FrecventeQ: Care este calea de atac împotriva unui act al Autorității contractante în procedura de achiziție publică?A: Se poate formula Contestație în procedura de achiziție publică în termen de 7 sau 10 zile, în funcție de valoarea estimată, cu plata unei cauțiuni de 2%, la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau la instanța de judecată de contencios administrativ competentă. Prevederile Legii nr. 101/2016 se aplică doar pentru proceduri de atribuire, prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice; achiziția directă intră sub incidența Legii nr. 554/2004.15. Contact și Informații SuplimentarePentru întrebări suplimentare sau clarificări despre achiziții publice vă invităm să ne <a data-mce-href="https://calendly.com/office-smartachizitii/30min" href="https://calendly.com/office-smartachizitii/30min" target="_blank" rel="noopener">contactați</a>.&nbsp;Rețineți că aceste informații sunt bazate pe legislația în vigoare și nu constituie consultanță juridică specializată. Recomandăm consultarea actelor normative specificate pentru a putea fi în deplină cunoștință de cauză a prevederilor legale în materie.

Noutăți

ISO 31000 Managementul Riscului: Beneficii pentru Compani...

Importanța Asigurării Continuității Afacerii prin Planuri...

Care este diferența dintre RTO, RPO și MTPD în Planificar...

Achiziții Beneficiari Privați din Fonduri Nerambursabile

Procedura competitivă în cazul beneficiarilor privați

Contestația în procedura de achiziție publică